LOADING
PREV
NEXT
http://www.brecoradea.ro/modules/mod_image_show_gk4/cache/demo.1gk-is-100.jpg
http://www.brecoradea.ro/modules/mod_image_show_gk4/cache/demo.12gk-is-100.jpg
http://www.brecoradea.ro/modules/mod_image_show_gk4/cache/slide-intereggk-is-100.jpg

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Romania

Detalii

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Romania

Detalii

test

Detalii

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

Despre Program

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 continuă programele de cooperare transfrontalieră implementate în trecut în regiune (Interreg IIIA în Ungaria şi Phare CBC în România), fiind implementat în cadrul unei structuri instituţionale comune, prin utilizarea de fonduri comune, totodată extinzând şi dezvoltând rezultatele şi experienţele acumulate anterior.

Drumul spre întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară a fost deschis la data de 21 Decembrie 2007 odată cu aprobarea oficială a programului de către Comisia Europeană.

Obiectivul de Cooperare Europeană Teritorială (CTE) înlocuieşte Iniţiativele Comunitare INTERREG III.A. (HU) şi Phare CBC (RO) 2004 în perioada 2007-2013, reconfirmând astfel importanţa promovării cooperării teritoriale ca parte integrantă a politicii de coeziune a UE. Principalele caracteristici ale noii perioade de programare sunt:

- Cooperarea teritorială ca şi obiectiv în sine –> vizibilitate crescută;

- Bază legală îmbunătăţită (Clauze specifice privind cooperarea, principiul Partenerului Lider de Proiect, GECT, nu vor fi acceptate proiectele în oglindă sau individuale);

- Focalizarea asupra obiectivelor Strategiilor de la LISABONA SI GOTEBORG: accent mai pronunţat pe competitivitate şi probleme de mediu;

- În unele cazuri 85% co-finanţare din fonduri europene pentru toate regiunile plus 10-13% co-finanţare naţională - numai 2-5% contribuţie proprie;

- Finanţare comună, europeană (FEDR) şi naţională;

Obiective

Scopul strategic general al Programului de Cooperare

Apropierea persoanelor, comunităţilor şi agenţilor economici din zona de frontieră pentru a facilita dezvoltarea comună a zonei de cooperare, bazându-se pe avantajele cheie specifice regiunii de graniţă.

Obiective specifice

Scopul general al Programului împreună cu elementele de bază ale strategiei obţinute prin analiza SWOT au dus evidenţierea următoarelor obiective specifice:

- Obiectivul specific nr. 1: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport în vederea facilitarii accesului mai bun în zona de frontieră;

- Obiectivul specific nr. 2: Îmbunătăţirea fluxului de informaţii cu privire la oportunităţile comune din zona de frontieră;

- Obiectivul specific nr. 3: Folosirea eficientă a resurselor naturale comune şi protejarea bogăţiilor naturale din zona de frontieră;

- Obiectivul specific nr. 4: Consolidarea contactelor economice din zona de frontieră pentru a intensifica dezvoltarea economică durabilă, bazată pe avantaje comparative;

- Obiectivul specific nr. 5: Întărirea coerenţei sociale şi structurale la nivelul persoanelor şi al comunităţilor.

Obiectivele specifice de mai sus se axează pe crearea unei baze solide pentru dezvoltarea comună. Cu toate acestea, pe lângă promovarea dezvoltării comune, Programul va contribui şi la protejarea şi consolidarea echilibrului între principiile orizontale respectate de ambele părţi.

Versiunea finală a Programului Operaţional, atât în limba română cât şi în engleză, poate fi consultată accesând acest link.

Aria eligibilă a Programului

Zona de frontieră eligibilă cuprinde partea de nord-vest şi vest a României şi părţile de sud-est şi est ale Ungariei. Este compusă din câte patru judeţe învecinate din România, respectiv, din Ungaria. Judeţele componente din România: Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş; judeţe componente din Ungaria: Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés şi Csongrád

Aceste 8 judeţe (nivel NUTS III) aparţin de 4 regiuni (nivel NUTS II), după cum urmează:

* Judeţele Arad şi Timiş aparţin de Regiunea de Vest (România)

* Judeţele Satu Mare şi Bihor fac parte din Regiunea Nord-Vest (România)

* Judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Hajdú-Bihar aparţin Regiunii Marea Câmpie de Nord (Ungaria)

* Judeţele Békés şi Csongrád fac parte din Regiunea Marea Câmpie de Sud (Ungaria)

Zona programului

Zona Programului

 

În multe privinţe, zona de frontieră se confruntă cu probleme similare majorităţii zonelor divizate de graniţele naţionale, dar şi cu nişte provocări distincte.

În vreme ce reţeaua rutieră principală poate fi considerată suficientă în termeni de lungime şi densitate, accesibilitatea acesteia dinspre aşezările mici şi teritoriile rurale este adesea insuficientă sau este compromisă grav. Deşi infrastructura principală de transport a zonei transfrontaliere România-Ungaria a fost îmbunătăţită semnificativ în ultimii ani, mai există deficienţe în ceea ce priveşte legăturile pentru transportul la scară redusă şi apar gâtuiri la trecerea frontierei. Accesibilitatea insuficientă a drumurilor principale şi lipsa legăturilor rutiere în proximitatea frontierei poate conduce la rămânerea în urmă în continuare a zonelor rurale.

Dezvoltarea necorespunzătoare a sistemelor de apă potabilă şi de canalizare, precum şi managementul necorespunzător al deşeurilor industriale, şi activitatea forestieră pot creşte riscul unor poluări sau inundaţii pe scară largă. Pentru păstrarea mediului natural relativ neatins, pe viitor este necesară introducerea acţiunilor de prevenire a poluărilor şi a catastrofelor naturale.

Lipsa capitalului, nivelul scăzut al productivităţii reduce competitivitatea IMM-urilor şi a interesului investitorilor în cooperarea transfrontalieră. Acestea sunt de asemenea stânjenite de accesul insuficient la Internet prin bandă largă şi de nivelul scăzut al structurilor de utilizare a TIC. La majoritatea acestor provocări se poate răspunde într-un mod integrat, prin exploatarea oportunităţilor oferite de cooperarea transfrontalieră în afaceri.

Cine poate solicita finanţare?

În cadrul prezentului program pot solicita finanţare numai organizaţiile care deţin personalitate juridică, adică persoane juridice non-profit, de drept public sau privat, înfiinţate în baza legislaţiei naţionale şi care activează în beneficiul public, după cum urmează:

1. Organisme publice: entităţi legale înfiinţate şi reglementate în baza dreptului public, având atribuite sarcini şi competenţe specifice de interes public;

2. Organisme echivalente celor de natură publică: orice organism legal reglementat de dreptul public sau privat, care îndeplineşte următoarele criterii, în baza Directivei (CE) 18/2007:

   1. Sunt înfiinţate cu scopul de a adresa probleme de interes public, fără a avea un caracter industrial sau comercial;

   2. Dispun de personalitate juridică, şi

   3. Sunt finanţate, în principal, de stat, autorităţi locale sau regionale, sau alte organisme de drept public; sau se află sub supravegherea managerială a acestor organisme; sau majoritatea membrilor consiliilor lor de administraţie, management ori supraveghere sunt desemnaţi de către stat, autorităţile locale şi regionale, sau alte organisme de drept public.

3. Organizaţii private non-profit: orice organism înfiinţat în baza dreptului privat, care acţionează în interes general.

4. Grupările Europene de Cooperare Teritorială - Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială, aşa cum este definită de Regulamentul 1082/2006/EC al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006, reprezintă un nou instrument juridic comunitar, care oferă autorităţilor locale şi regionale din Statele Membre posibilitatea de a iniţia şi derula activităţi de cooperare teritorială. Membrii GECT trebuie să provină din cel puţin două State Membre!!!

 

Alte criterii de eligibilitate:

1. Să aibă sediul sau o filială locală sau regională înregistrată în aria eligibilă a Programului, judetele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş, în România şi, respectiv, judeţele Szabolcs –Szatmár–Bereg, Hajdú-Bihar, Békés şi Csongrád în Ungaria;

2. Să aibă resurse umane, profesionale şi financiare stabile şi suficiente, să demonstreze capacitatea de a gestiona partea de proiect care le revine, şi de a implementa din punct de vedere financiar şi profesional activităţile;

3. Să aibă cel puţin un partener transfrontalier;

4. Să îndeplinească criteriile de eligibilitate specifice enumerate în Manualul Aplicantului.

 

Care este bugetul alocat?

 

Programul este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională(în cele ce urmează FEDR), completat de co-finanţarea naţională a celor două State Membre participante în Program, România  şi Ungaria. Fondurile totale alocate Programului, care urmează a fi distribuite, prin intermediul solicitărilor de propuneri, pe întreaga perioadă de implementare a acestuia, sunt de aproximativ 248 milioane EUR, alocate celor două priorităţi, după cum urmează:

 

 

Prioritatea 1.

Prioritatea 2.

FEDR (EUR)

114 482 217

85%

96 524 222

85%

(Finanţare publică naţională EUR)

   20 202 744

15%

17 033 686

15%

Total (EUR)

134 684 961

 

113 557 908

 


 

Domenii majore de intervenţie

 

Prioritatea 1 – Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare.

1.1. Îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier

   1.1.1 Dezvoltare rutieră

  1.1.2 Dezvoltare feroviară

  1.1.3 Pregătirea de studii, planuri/proiecte

1.2. Îmbunătăţirea comunicaţiilor transfrontaliere

1.2.1 Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de Internet de bandă largă

   1.2.2 Programe de acces comunitar

   1.2.3 Programe de ştiri transfrontaliere

   1.2.4 Elaborarea de studii

1.3. Protecţia mediului

   1.3.1 Protejarea naturii şi a valorilor naturale

   1.3.2 Gospodărirea apelor

    1.3.3 Managementul deşeurilor

   1.3.4 Elaborarea de studii şi planuri


Prioritatea 2 - Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă.

 

2.1. Sprijinirea cooperării transfrontaliere în afaceri

2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

2.1.2 Cooperare în domeniul afacerilor

2.1.3 Dezvoltarea turismului


2.2. Promovarea cooperării în domeniul C+D şi inovaţiei

2.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de cercetare

2.2.2 Realizarea de proiecte comune de cercetare

2.2.3 Cooperare între diferitele sectoare implicate în C+D

2.2.4 Elaborarea de studii, planuri

 

 2.3 Cooperare în domeniul pieţei muncii şi educaţiei – dezvoltarea comună a competenţelor şi cunoştinţelor

2.3.1 Cooperare pe piaţa muncii şi în domeniul educaţiei – dezvoltarea comună a competenţelor şi cunoştinţelor

2.3.2 Cooperare pe piaţa muncii


2.4 Protejarea sănătăţii şi prevenirea riscurilor comune

2.4.1 Dezvoltarea infrastructurii comune de sănătate şi prevenirea riscurilor

2.4.2 Dezvoltare instituţională comună

 

 2.5 Cooperare între comunităţi

2.5.1 Cooperare între comunităţi

 

 Modalităţi de depunere a proiectelor

 

 Ca regulă generală, procedura într-o singură etapă va fi aplicată în cazul proiectelor mai mici (proiecte soft, şi de elaborarea de studii şi planuri), cu aport redus de resurse, care vizează probleme a căror rezolvare necesită decizii rapide, în timp ce procedura în două etape va fi utilizată în cazul proiectelor de infrastructură mari, unde eforturile administrative şi financiare ale aplicanţilor, necesare elaborării proiectelor, sunt semnificativ mai mari. Tabelul următor prezintă procedurile aplicabile diferitelor domenii majore de intervenţie.

Cu toate acestea, aplicabilitatea unei anumite proceduri depinde de decizia Comitetului Comun de Selecţie. Vă rugăm consultaţi cu atenţie Solicitarea de propuneri pentru a stabili exact care model va fi utilizat. Ambele modele sunt periodice.

 

Procedura într-o singură etapă

În cadrul acestei proceduri, Solicitările de propuneri sunt lansate şi deschise pentru o anumită perioadă de timp. Aplicanţii vor trebui să depună formularul Cererii de Finanţare cu toate anexele şi documentele suport ataşate. Proiectele vor fi evaluate în conformitate cu criteriile de selecţie publicate în Solicitările de propuneri, şi vor fi prezentate Comitetului Comun de Selecţie în vederea deciziei privind finanţarea. Proiectele respinse vor putea fi depuse din nou în cadrul următoarelor Solicitări de propuneri.

 

 Procedura în două etape

Procedura în două etape se va aplica în cazul proiectelor de infrastructură, unde eforturile administrative şi financiare necesare pregătirii proiectului sunt considerabil mai mari, şi va cuprinde două etape separate. Prin introducerea unei prime etape, mai simple, procedura creează condiţiile pentru o participare mai largă, astfel încât pot fi depuse şi analizate mai multe proiecte. Astfel, cele mai relevante idei de proiecte din punct de vedere al cooperării transfrontaliere şi al obiectivelor Programului vor fi selectate pentru dezvoltarea lor ulterioară.

Această procedură constă din două etape consecutive, complet separate:

- Depunerea Notelor Conceptuale;

- Depunerea Cererilor de finanţare complete;

 Prima etapă – depunerea Notelor Conceptuale

 

În această fază aplicanţii vor trebui să descrie ideea de proiect într-un format dat (Formularul Notei Conceptuale), şi să o depună spre evaluare până la un anumit termen limită specificat în Solicitarea de propuneri. Conceptele de proiecte vor fi evaluate şi comparate pentru a le selecta pe cele care corespund cel mai bine strategiei Programului şi a acţiunii în cauză. Acei aplicanţi ale căror idei de proiecte au fost selectate, vor fi invitaţi să le dezvolte şi să depună formularele de Cerere de finanţare cu documentele suport necesare în etapa a doua.

Notele Conceptuale sunt descrieri succinte ale ideilor de proiect într-un format prestabilit. Aplicanţii vor trebui să acorde o atenţie deosebită cerinţelor formulate în Solicitările de propuneri, în special în ceea ce priveşte domeniile majore de intervenţie deschise pentru respectiva solicitare şi termenul limită de depunere a Notelor conceptuale. Ideile selectate pot fi dezvoltate în ceea ce priveşte conţinutul (în baza studiului de fezabilitate sau specificaţiilor tehnice), bugetul (bazat pe calcule exacte), precum şi în ceea ce priveşte parteneriatul, puncte suplimentare fiind acordate maturităţii proiectului.

Cu toate acestea, proiectele complete nu pot să difere de Nota Conceptuală iniţială, în ceea ce priveşte idea şi obiectivele descrise. În anumite situaţii, în baza deciziei CCS, aplicanţilor le pot fi solicitate anumite modificări în proiect. În aceste cazuri, aspectele solicitate vor face şi ele obiectul evaluării în a doua etapă, verificându-se dacă aplicanţii au operat modificările solicitate. Selectarea în această fază nu înseamnă că proiectul va primi finanţare. Etapa a doua va presupune competiţie între proiecte.

Etapa a doua – depunerea proiectelor complete

 

În urma primirii notificării de aprobare, aplicanţii vor trebui să dezvolte ideea de proiect în proiecte complete până la data specificată în notificare. Notificarea de aprobare în acest caz înseamnă numai solicitarea de a depune proiectul complet! În această etapă solicitarea de propuneri va fi valabilă numai pentru Notele Conceptuale aprobate! Termenul limită de depunere pentru procedura într-o etapă şi pentru prima etapă din cadrul procedurii în două etape, va fi publicat în Solicitările de propuneri alături de alte coordonate precum adresa la care se vor trimite aplicaţiile, respectiv alte criterii de depunere. În cazul etapei a doua a procedurii în două etape, termenul limită va fi comunicat în notificările transmise aplicanţilor care au depus Notele Conceptuale selectate.

Istoricul implementării programului

3 – 4 martie, 2008 –a avut loc prima întâlnire a Comitetului Comun de Monitorizare pentru Programul de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Romania 2007-2013 în Debrecen, (Ungaria). La această reuniune, printre altele au fost aprobate Regulile de Procedură pentru Comitetele Comune de Monitorizare / Selecţie;

18 martie, 2008 – Conferinţa de lansare a Programului a avut loc în România, la Timişoara;

19 iunie, 2008 – Comisia Europeană a adoptat Planul de Comunicare al Programului pentru perioada 2007-2013;

30 iunie, 2008 – Elaborarea primului raport anual de implementare, urmată de adoptarea acesteia de către Comisia Europeană;

28 – 30 iulie, 2008 – A fost organizată o serie de Workshop-uri tehnice comune cu scopul de a oferi potenţialilor aplicanţi informaţii referitoare la program. La evenimente au participat aproximativ 300 de persoane;

5 august, 2008 – Manualul de Implementare a Programului a fost adoptat de către Comitetul Comun de Monitorizare;

15 septembrie, 2008 – A avut loc prima şedinţă a Comitetului Comun de Selecţie, unde au fost discutate aspectele relevante ale primei solicitări de propuneri de proiecte din cadrul Programului;

1 octombrie, 2008 – Pachetul de Aplicaţie pentru prima solicitare de propuneri de proiecte din cadrul programului a fost lansat pentru consultare publică;

15 octombrie, 2008 – lansarea primei solicitări de propuneri;

30 ianuarie 2009 – a fost termenul limită pentru depunerea proiectelor de cooperare, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-0801: s-au depus 196 de proiecte, dintre care 48 cu Partener Lider de proiect din România;

16 februarie 2009 – a fost termenul limită pentru depunerea notelor conceptuale pentru proiecte de infrastructură, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-0802, prima etapă: s-au depus 157 note conceptuale, dintre care 53 cu Partener Lider de proiect din România;

25 martie 2009, Satu-Mare – a avut loc Comitetul Comun de Monitorizare, sedinţă în cadrul căreia au fost prezentate rapoartele de activitate pentru anul 2008, planul de comunicare şi planurile de activitate pentru 2009;

2425 iunie 2009, Nyiregyhaza - a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru aprobarea listei de proiecte propuse spre finanţare, HURO-0801 şi a notelor conceptuale selectate în cadrul primei etape a HURO-0802.;

6 octombrie 2009 – a fost deschisă etapa a doua a Solicitării de propuneri HURO-0802, pentru aplicanţii cu note conceptuale selectate; termenele de depunere pentru proiectele de infrastructură au fost la 22 ianuarie, 6 aprilie şi 6 iulie 2010;

8 octombrie 2009 – lansarea Solicitării de propuneri HURO-0901, cu termen limită de depunere 20 ianuarie 2010;

20 ianuarie 2010 – a fost termenul limită pentru primul din cele trei termene intermediare de depunere a aplicaţiilor complete pentru proiecte de infrastructură, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-0802_AF: în prima etapă au fost selectate 120 de note conceptuale iar până la primul termen au fost depuse 17 aplicaţii;

22 ianuarie 2010 – a fost termenul limită pentru depunerea proiectelor de cooperare, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-0901: s-au depus 280 de proiecte, dintre care 110 cu Partener Lider de proiect din România, numărul PL români fiind mai mult decât dublul numărului corespunzător solicitării anterioare;

6 aprilie 2010 – a fost al doilea termen internediar de depunere a aplicaţiilor complete pentru proiecte de infrastructură, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-0802_AF: au fost depuse 21 aplicaţii;

6 iulie 2010 – a fost termenul final de depunere a aplicaţiilor complete pentru proiecte de infrastructură, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-0802_AF: au fost depuse 43 aplicaţii;

3 martie 2010, Békéscsaba – a avut loc al treilea Comitet Comun de Monitorizare, sedinţă în cadrul căreia au fost prezentate rapoartele de activitate pentru anul 2009, planul de comunicare, planurile de activitate pentru 2010, au fost aprobate amendamente facute la Manualul de evaluare şi modificări în bugetele de asistenţă tehnică;

18 mai 2010, Timişoara - a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru aprobarea listei de proiecte de infrastructură propuse spre finanţare, HURO-0802_AF, depuse până la primul termen intermediar de depunere;

2728 iulie 2010, Szeged – a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru aprobarea listei de proiecte de cooperare propuse spre finanţare, HURO-0901;

15 noiembrie 2010, Oradea - avut loc al patrulea Comitet Comun de Monitorizare, pentru realocarea de fonduri, în vederea finanţării proiectelor aflate pe lista de rezerve, HURO-0901;

15 noiembrie 2010, Oradea – a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru aprobarea pachetului de aplicaţie HURO-1001 şi a unor modificări apărute în proiecte deja selectate pentru finanţare;

10 decembrie 2010 – lansarea Solicitării de propuneri HURO-1001, cu termen limită de depunere 1 martie 2011;

13 decembrie 2010, Debrecen - a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru aprobarea listei de proiecte de infrastructură propuse spre finanţare, HURO-0802_AF, depuse atât la al doilea termen intermediar de depunere, cât şi la cel final;

1 martie 2010 – a fost termenul limită pentru depunerea proiectelor de cooperare, în cadrul Solicitării de propuneri HURO-1001: s-au depus 342 de proiecte, dintre care 152 cu Partener Lider de proiect din România, numărul LP români fiind superior solicitării anterioare;

3 mai 2011, Szeged – a avut loc al cincilea Comitet de Monitorizare,  la sedinţă au fost prezentate rapoartele de activitate pentru anul 2010, planul de comunicare, planurile de activitate pentru 2011, au fost aprobate amendamente facute la Manualul de evaluare şi modificări în bugetele de asistenţă tehnică;

3 mai 2011, Szeged – a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru luarea deciziei în ceea ce priveşte proiectele HURO/0802/078_AF, HURO/0802/104_AF, HURO/0802/107_AF;

31 mai 2011, Arad – a avut loc Comitetul Comun de Selecţie, pentru luarea deciziei în ceea ce priveşte proiectele HURO/0802/078_AF, HURO/0802/104_AF, HURO/0802/107_AF;

29 august 2011– lansarea celei de cincea solicitări de propuneri, cu termen de depunere  31 ianuarie 2012;

21 septembrie 2011, Debrecen – a avut loc Evenimentul Anual al Programului- Conferinta pe teme de cooperare şi HURO-FEST;

20 octombrie 2011, Nyiregyhaza –a avut loc întâlnirea Comitetului Comun de Selecţie, pentru aprobarea listei de proiecte de cooperare propuse spre finanţare, HURO-1001;

 

 

STRUCTURA DE MANAGEMENT A PROGRAMULUI:

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 este gestionat de următoarea structură de management:


COMITETUL COMUN DE MONITORIZARE (CCM)

CCM asigura calitatea şi eficacitatea implementării programului, îndeosebi în ceea ce priveşte respectarea principiilor transparenţei, egalităţii de şanse şi a managementului financiar solid. Componenţa CCM asigură echilibrul în ceea ce priveşte reprezentarea naţională şi teritorială, cuprinzând membri de nivel naţional, regional şi judeţean, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile din ambele state.

 

 COMITETUL COMUN DE SELECŢIE (CCS)

 

CCS, în calitate de sub-comitet al CCM, este responsabil cu procesul de selecţie a operaţiunilor din cadrul Programului, în special în ceea ce priveşte Solicitările de propuneri, evaluarea şi selecţia proiectelor. CCS a fost constituit astfel încât să asigure reprezentarea echilibrată a acelor instituţii care sunt la curent cu necesităţile şi potenţialul ariei eligibile a Programului. CCM şi CCS pot fi contactate prin intermediul Secretariatului Tehnic Comun.


AUTORITATEA DE MANAGEMENT (AM)

AM este responsabilă cu managementul şi implementarea Programului în concordanţă cu principiul managementului financiar solid, deşi nu va purta responsabilitatea conformităţii operaţiunilor şi a cheltuielilor acestora.

 

 AUTORITATEA DE CERTIFICARE (AC)

 

Printre altele, AC elaborează şi transmite Comisiei declaraţiile de cheltuieli şi cererile de plată la nivelul Programului, şi încasează plăţile făcute de către Comisie. De asemenea, are responsabilitatea de a păstra înregistrări contabile referitoare la sumele de recuperat, respectiv sumele retrase datorită anulării unor operaţiuni sau finanţări FEDR. AC poate fi contactată prin intermediul Secretariatului Tehnic Comun.


AUTORITATEA DE AUDIT (AA)

AA este un organism independent al structurii de management, responsabil în special cu derularea auditurilor de verificare a funcţionării sistemului de management şi control al Programului. În derularea activităţilor sale, AA este asistată de Grupul Auditorilor (GA), desemnat de către autorităţile responsabile cu auditul din Ungaria şi România. AA şi GA pot fi contactate prin intermediul Secretariatului Tehnic Comun al programului.

 

 AUTORITATEA NAŢIONALĂ (AN)

 

 

Autorităţile Naţionale sunt organisme independente de structura comună de management, îndeplinind obligaţiile conferite de către regulamentele comunitare. Ele sunt responsabile de implementarea Programului exclusiv la nivel naţional, de semnarea Memorandumului de Înţelegere, care stabileşte responsabilităţile celor două state, precum şi de asigurarea co-finanţării statului, respectiv de semnarea contractelor de finanţare aferente acestora (pentru Autoritatea Naţională română).


Copyright by BRECO. All rights reserved.